Luciada 8

Nu. Povestea asta nu este despre fluturasi in stomacel sau maci rosii pe campii. Povestea asta este despre bucuria revederii, despre prieteni si pasiunea lor pentru masini si natura. Povestea asta se numeste Luciada si tocmai s-a intamplat pentru a 8-a oara, acum spre batranetile lui 2017.

La Poiana Sarata, seara de vineri a lui noiembrie timpuriu, intotdeauna incepe cu bucurie si veselie.

De ce? Simplu! Pentru ca toata lumea stie ca urmeaza rondul de noapte. Lucian deschide drumul, Doctorul inchide coloana.

Si pornim...

Pe drum. Pe langa drum...

Pe o parte, pe cealalta...

Inainte si inapoi...

Pana aproape de zorii zilei...

La final, dupa noaptea lunga si ceata deasa care ne-a rapit focul de tabara si slanina-n tacalie, only the strong, only the hardest mai au puterea de a manui carafa...

Iata mici fragmente dintr-o lunga noapte...

Somnul e scurt, usor dulceag, pentru unii dintre noi aproape inexistent. Dar ne infiripam cu totii si zambim voios in asteptarea celei de-a 2-a parti a traseului. Nu de alta, dar sa vedem si noi pe unde haiducisem noaptea trecuta.

Radu a surprins frumos debutul zilei de samabata si nu numai...

- Doctore, muta auctocaru'...

- Plaiurile ne asteapta...

O zi plina ni se asterne in fata...

Trasee frumoase si condimentate din plin cu noroi, cu pietre, cu urcari si coborari, cu peisaje de tot felul si dejantari, cu branza sarata si aroma de gluma...

Dam prioritate celor ce ne sting usor-usor bucuria...

Si ajungem in locul numit "Razbunarea Doctorului", altfel spus trail-ul. Doctorul in masina, restul la picior...

...si cativa noi tovarasi s-au incumetat sa parcurga trial-ul. Terenul era atat de... "framantat" incat pe singurul metru patrat de pamant plan statea masuta plianta cu sticlutele cu aghiazma si busuioc.

Prin urmare, ne-am pus in miscare catre locul trial-ului de acum doi ani.

Si ne-am pus pe treaba...

Doctoru' la fel. Acolo unde-i place, la trial.

Si-am continuat...

Pana cand seara a coborat agale peste crestele muntilor, cand intr-un final ne-am retras spre tabara. Unii...

O zi cu off-road pentru toti...

Cateva crampeie din ziua de sambata...

Si o seara care sa ne tina pana la celalalt noiembrie...

Un trofeu?! Locul 1 la Trail...

Ion si Razvan. Bravo baieti!...

Felicitari!

Toata seara intrebai: cand da Doctoru' premiul ala?... :)) Bravo Ioane!

In mod normal, dupa aceasta imagine ar fi trebuit sa spun ca petrecerea iarasi s-a risipit noaptea tarziu. Ca dimineata am mai stat cu totii la o cafea, ca a fost o tura pe cinste, ca m-am simtit grozav sa-mi revad prietenii, si asa mai departe.

Dar... Lucian a inceput in stilul caracteristic... "hai sa va arat speciala de la etapa"...

- Hai la Stana Dacilor... Pai, hai atunci...

- Hai sa ne omenim si noi putin...

- Dar hai sa mai stam putin ca a venit si Romeo... Mai vorbesti...

Sa schimbam iarasi rotile (dupa doar 10 kilometri de asfalt)... asa, sa facem cativa pasi inainte de despartire... 

- Stiu eu un traseu frumos (keep finger crossed)...

- Eiiii, va place?!...

Si uite asa ne-am pus iarasi pe treaba, iar cei cativa pasi s-au transformat in mai multi...

Si mai multi...

Dar aici se vede cel mai bine despre ce vorbesc...

Nu stiu cum s-a intamplat dar iarasi a venit noaptea peste noi in padure, ajungand acasa spre miezul noptii. Si ce mare scofala a fost... un traseu scurt, dar de tinut minte si amintit :)

Acum chiar e gata, ca luni musai trebuia sa fiu la birou (tare as mai fi ramas... si inca o zi, si inca doua, si inca noua). Acum, la final, chiar ca a fost o iesire pe cinste, mai ales pentru mine care am pus prima data data mana pe volanul Patrolului anul asta, dar si pentru Sebi si Razvan, my brother from the same mother who gave my wife. Cu multumiri partenerilor mei de tura, Razvan si Sebi, dar si tuturor celor prezenti pentru companie si voie buna.

Haidi pa si sa ne vedem sanatosi si bucurosi in 2018!

Cu o singura exceptie am participat la toate editiile Luciadei inca de pe vremea cand era in stadiu de proiect. Practic alaturi de Lucian Munteanu, Valentin Popoviciu, Marius Constantin si Ionel Dulceanu am contribuit la acest fenomen care tinde sa-si croiasca o directie clara si precisa spre frumos. Cu alte editii ale Luciadei, va puteti delecta aici: